Camionul Actros consumă cu până la cinci procente mai puțin combustibil decât predecesorul său. Acest lucru se datorează și aerodinamicii sale îmbunătățite. Aceasta s-a obținut prin încercări la computer, pe stradă și în tunelul aerodinamic.

Această suflantă uriașă ar putea fi utilizată ca un fundal excelent pentru cea mai nouă producție de la Hollywood, pretinzând că este grupul motopropulsor al unei nave spațiale gigantice. 8,5 metri măsoară diametrul suflantei axiale, iar cele nouă pale vopsite în roșu au o lungime de câte doi metri și jumătate. Chiar se fac poze în această zi în instalație. E adevărat că nu în mișcare, ci poze ale lui Michael Hilgers, șeful departamentului CAE Vehicle Functions din cadrul dezvoltării autovehiculelor comerciale Mercedes-Benz.

Hilgers și colegii săi au contribuit în mod semnificativ aici, în tunelul aerodinamic al Daimler AG din Stuttgart-Untertürkheim, la transformarea modelului Actros într-unul mai aerodinamic și mai eficient din punct de vedere al consumului decât oricare din modelele predecesoare.

Cât de semnificativă este aerodinamica o arată următoarea statistică: în prezent, un camion utilizat în transportul european pe distanțe lungi consumă aproximativ o treime din energia mecanică aflată la dispoziția sa pentru depășirea rezistenței aerului. Cu cât mai redusă este această rezistență, deci cu cât mai aerodinamic este camionul, cu atât mai redus este consumul său. Față de predecesorii săi, modelul Actros permite o economie de combustibil de până la 5%. Doar sistemul MirrorCam cu aerodinamică optimizată, care înlocuiește oglinzile exterioare clasice, justifică până 1,3% din aceasta.

Dar cum testează concret inginerii? Suflanta tunelului aerodinamic poate produce, la nevoie, o furtună cu viteze de până la 250 de kilometri pe oră. Autovehicul este plasat pentru teste pe o placă turnantă cu cântar integrat. Astfel pot fi simulate cele mai variate condiții de flux de fuzelaj.

Obiectivul acestor simulări este optimizarea valorii coeficientului aerodinamic al unui camion. „Efectuăm aici testări ale eșantioanelor pentru a confirma îmbunătățirea aerodinamică a componentelor conceptuale”, explică Michael Hilgers procedura de principiu. „În paralel, se desfășoară întotdeauna calculul computerizat al fluxurilor: simularea digitală pe baza așa-numitei dinamici computerizate a fluidelor, Computational Fluid Dynamics, prescurtată CFD.” În plus, măsurile aerodinamice sunt validate în circulația rutieră.

La modelul Actros, munca din tunelul aerodinamic a oferit indicii valoroase despre designul sistemului MirrorCam, dar și despre amplasarea brațelor camerei video în partea stângă și dreaptă a cabinei șoferului. „Dezbaterea a avut loc între zona superioară și cea inferioară a stâlpului A, precum și partea superioară a stâlpului B”, declară Michael Hilgers.

Pentru încercări a fost utilizat un autovehicul Actros real, căruia i se înlocuiseră oglinzile exterioare cu prototipuri ale brațelor camerelor video – montate consecutiv în cele trei poziții de verificat. Camionul a fost așezat pe cântarul tunelului aerodinamic și s-a pornit suflanta. Cântarul a permis inginerilor măsurarea forței aerodinamice care acționează asupra autovehiculului în timpul fluxului de aer. Rezultatul: cea mai bună poziție a brațelor camerelor video se află pe stâlpul A, în zona marginii plafonului.

În plus, s-a căutat o soluție care să prevină reducerea performanței camerei video din cauza difuziei de lumină de sus. În cadrul acestor teste s-a evidențiat micul plafon cu care sunt dotate acum brațele sistemului MirrorCam. Inginerii s-au implicat intens și la dezvoltarea noilor clapete deflectoare concave ale muchiei spate a cabinei șoferului. Clapetele deflectoare optimizate ale muchiei spate contribuie și la faptul că modelul Actros consumă mai puțin combustibil decât oricare din predecesorii săi.

Pe lângă reducerea consumului, inginerii au avut în vedere și subiectul protecției la murdărie în timpul încercărilor lor din tunelul aerodinamic și al analizelor CFD. „Este vorba, mai ales, de domenii de siguranță precum parbrizul și geamurile laterale, dar și de lentilele brațelor camerelor video”, explică Hilgers. „Aerodinamica influențează câtă murdărie aderă la suprafețe de la autovehiculul propriu și de la cele din față.”

Nu este esențială doar munca inginerilor specializați în aerodinamică, ci și corelarea acestora cu colegii de la alte discipline esențiale, mai ales designeri și constructori. Pentru că nu tot ce servește aerodinamicii este de dorit din punct de vedere estetic sau aplicabil pentru constructori.

Invers, inginerii specializați în aerodinamică trebuie să obiecteze față de anumite idei ale colegilor lor. „Însă în cele din urmă, toate părțile implicate știu un lucru“, subliniază Michael Hilgers: „Este vorba mai mult de găsirea celei mai bune soluții împreună.”