Anul 1981 marchează începutul unui nou deceniu, iar „Mercedes‑Benz Transport” se află întotdeauna în mijlocul evenimentelor. O privire retrospectivă asupra camioanelor noi și proiectelor interesante de atunci.

Încă de la prima ediție, echipa editorială a „Mercedes‑Benz Transport” își invită cititorii să „cunoască noile camioane grele Mercedes‑Benz din anii 1980”. În cadrul „Reuniunii de la Marsilia” – și titlul articolului – peste 70 de jurnaliști de specialitate din întreaga Europă au posibilitatea de a testa mai multe autovehicule, de la modelele 1625 S la 2028 LS și până la 2223 cu cabină supradimensionată. „Traseul avea 36,7 kilometri lungime, cu rampe de până la 10 %. Niciunul dintre jurnaliști nu a ratat oportunitatea de a face o cursă de probă. Opinia unanimă a specialiștilor: ,Daimler‑Benz AG este echipată pentru viitor cu noile sale modele’”, spune raportul.

Uneori, progresul se regăsește și în starea de oprire – o oprire la timp, pentru a fi mai preciși. În cazul camioanelor grele, acest lucru este asigurat de un standard de siguranță elaborat de Daimler‑Benz AG începând cu 1981, care a devenit între timp indispensabil: sistemul anti‑blocare, pe scurt ABS.

Peste 100 de jurnaliști de specialitate s‑au adunat la Rovaniemi, în Finlanda, pentru a cunoaște noul sistem. Dezvoltarea acestuia a fost mult mai complexă decât soluția pentru autoturisme. „Gândiți-vă la semiremorci și autotrenuri cu numărul lor mai mare de articulații, la diferențele mari de greutate și sarcină și la sarcinile dinamice mari pe punte cărora trebuie să le facă față ABS‑ul.” Efortul este răsplătit: „Numai dezvoltarea permanentă a instalațiilor de frânare ale autovehiculelor utilitare către un sistem anti‑blocare integrează în procesul de frânare nu doar cele mai extreme condiții meteorologice și de carosabil, ci și pe șoferul însuși – indiferent de calitate”, a declarat redacția de la acea dată.

În 1981, Gutachtal din Pădurea Neagră este scena „unui spectacol fără egal. Acrobații dintre cer și pământ nu sunt nimeni alții decât constructorii podului”, menționează echipa editorială. „Doi bărbați se ghemuiesc pe grinzi înguste de fier la marginea prăpastiei, la 94 de metri deasupra solului. Aceștia montează, asigurați numai cu cabluri, următoarea secțiune a podului Gutachtal.” Între timp, autocamioanele rulează fără întrerupere: „Betonieră pe șasiu Mercedes‑Benz tip 2224 B/6×4, resp. 2626 B/6×4. Fiabilitatea este prioritatea de top, nu numai pentru camioanele grele.” Betonarea are loc în așa‑numita grindă în consolă pe șantier prin intermediul unui cofraj mobil. În fiecare săptămână, patru până la cinci metri de pod sunt „lipiți” de construcția deja realizată.

„Transport” apreciază în 1981 și performanțele din spatele volanului. Sub titlul „Haribo îi face fericiți pe șoferi”, revista relatează despre șoferii Wendorff și Susen. Cei doi angajați ai producătorului de dulciuri au fost premiați la Bonn ca milionari în kilometri de către Mercedes‑Benz AG. Wendorff și Susen au călătorit zilnic, în interes de serviciu, cu modelul lor 1632 și au acoperit în total mai mult de un milion de kilometri – cu primul motor, la acea vreme nefiind un lucru atât de obișnuit. Au primit un certificat, o insignă de onoare și un cadou.

În plus, în iunie 1981 s‑a lansat „Steaua pentru Bruxelles”. Cea mai mare stea Mercedes rotativă din afara Germaniei, al cărei model se afla la Berlin Europacenter, a fost transportată de la Stuttgart la Bruxelles de către un vehicul cu platformă joasă. Cu ajutorul unei macarale, ajunge la locație – la o înălțime de 122 de metri, pe acoperișul Centrului Internațional Rogier.